Găgăuzia 2008 | Electorala 2007 | Găgăuzia 2006 | Electorala 2005 | Electorala 2003 | Partide politice
forțele politice și observatorii locali acordă, de obicei, și pe bună dreptate, o importanță deosebită luptei pentru primăria și consiliul municipal al capitalei — Chișinău. În primul rînd, Chișinăul este un simbol prin faptul că este singura “citadelă politică” de importanță semnificativă pe care Partidul Comuniștilor (PCRM) nu a putut-o cuceri vreodată, deși au încercat acest lucru cu patru candidați diferiți din 1999 încoace. Se invocă importanța electorală a Chișinăului și pe motiv că aici locuiește ¼ din cetățenii Republicii Moldova și sînt concentrate peste 60% din potențialul economic al țării. De această dată, rolul Chișinăului crește, pe motiv că o eventuală victorie a PCRM ar compensa, oarecum, pierderea alegerilor din Gagăuzia în 2005 și 2006. Asta ar trebui să motiveze PCRM să înainteze pentru funcția de primar de Chișinău cea mai puternică figură posibilă, care tocmai reprezintă una dintre cele mai mari intrigi a viitoarei campanii. Iar o eventuală victorie a PCRM ar atenua cumva declinul PCRM, care se manifestă tot mai pregnant nu doar prin rezultatele sondajelor de opinie și înfrîngerile din Găgăuzia;
rezultatele alegerile la nivelul raioanelor indică de fapt adevărata forță electorală a formațiunilor politice și răspunde cu cea mai mare exactitate la întrebarea — pentru care partide ar vota cetățenii Republicii Moldova dacă odată cu alegerile locale s-ar desfășura și alegerile parlamentare. Acesta fiindcă la nivel raional se votează liste de partid, contînd mai puțin decît la alegerile sătești sau orășenești calitățile individuale ale candidaților pe motiv că raioanele sunt constituite din zeci de localități și, oricum, candidații de pe listele tuturor partidelor sînt puțin cunoscuți, contînd în schimb simbolul și imaginea formațiunilor, a liderilor naționali ai acestora. Din acest punct de vedere, alegerile la nivel raional sînt mult mai mult politice decît administrative, incomparabil mai mult decît alegerile sătești și orășenești. Astfel, rezultatele alegerilor la nivel raional vor deveni principalul punct de referință pentru strategiile electorale parlamentare din 2009;
rezultatele alegerilor la nivel raional vor fi cu certitudine interpretate drept un răspuns la întrebarea — a fost votul din “4 aprilie 2005” o acțiune necesară, singura posibilă de ieșire din impas, așa cum pretinde opoziția “constructivă” sau a fost un act de “trădare” din partea PPCD, PD și PSL, așa cum insistă elementele fostei opoziții “active” (AMN, PNL, PDS) și un șir de partide extraparlamentare de diferite orientări. Din această perspectivă, în afara tradiției politice moldovenești — toți împotriva tuturor, putem intui apariția unor fronturi mai mult sau mai coordonate, unul dintre aceste eventuale fronturi electorale despărțind opoziția “activă”, de o parte, de cea “activă” și extraparlamentară pro-europeană, de altă parte;
un punct de interes major îl va reprezenta alegea primarilor și consilierilor locali din regiunea găgăuză. Alegerile locale, așa cum s-a mai menționat, sînt o etapă intermediară între alegerile guvernatorului, care au avut loc în decembrie anul trecut, și alegerile în Adunarea Populară din regiune, programate pentru luna septembrie a.c. Victoria aderenților bașcanului Mihail Formuzal i-ar asigura acestuia o guvernare mai liniștită, permițindu-i să pretindă, și pe bună dreptate, a deveni eventual figură politică de rang național, cu mari șanse de a consolida elementele spectrului politic de stînga, ce își formulează drept sarcină restabilirea și menținerea prioritară a bunelor relații dintre Republica Moldova și Federația Rusă;
modalitatea de desfășurare a alegerilor locale generale, la fel ca și în cazul recentelor alegeri din Găgăuzia, va fi un test pentru nivelul democratizării Republicii Moldova prin prisma Planului de Acțiuni UE — Republica Moldova. Alegerile vor focaliza într-un singur punct toate liniile de comportament ale administrației de stat și a celei electorale, precum și a organelor de ocrotire a normelor de drept. Ele vor pune în evidență gradul real de libertate a mass-media, partidelor, organizațiilor nonguvernamentale. Interesul declarat al OSCE și Congresului Puterilor locale și Regionale a Consiliului Europei pentru monitorizarea pe termen lung și scurt a alegerilor va oferi Comisiei Europene probele cele mai concludente pentru evaluarea progreselor reale în implementarea Planului de Acțiuni de către Republica Moldova. Dacă alegerile vor fi considerate proaste, atunci relațiile Republicii Moldova cu UE vor fi cu certitudine compromise.