Electorala 2009: Alegeri parlamentare anticipate | Alegeri prezidenţiale | Alegeri parlamentare din 5 aprilie

Găgăuzia 2008 | Electorala 2007 | Găgăuzia 2006 | Electorala 2005 | Electorala 2003 | Partide politice

Alegeri / Locale 2007 / Concurenţi electorali / PPR /

1. Obiectivul principal — reîntoarcerea încrederii cetăţenilor faţă de organele puterii de stat.

Astăzi, după 15 ani de independenţă, în Republica Moldova guvernarea şi populaţia există pe orbite diferite, separat una de cealaltă. Preşedintele, deputaţii, miniştrii, numeroşii funcţionari de diferite nivele utilizează puterea în scopuri personale şi pe nimeni nu-l interesează că oamenii există sub limita sărăciei.

Pe parcursul ultimilor şase ani, atât în centru, cât şi în teritorii, nu este respectat un principiu evident: cine se află la putere trebuie să poarte răspundere. Puterea legislativă, executivă şi cea judecătorească au fost acaparate de un grup restrâns de persoane, în frunte cu preşedintele Vladimir Voronin, care, violând în mod flagrant Constituţia, practic a uzurpat puterea. Astfel, a fost distrusă baza şi aşa fragilă a statului de drept, stabilită cu mult efort pe parcursul primului deceniu de existenţă a Republicii Moldova ca stat independent.

Minţind electoratul, liderii partidelor parlamentare recurg la împărţirea fotoliilor, în mod cinic numind această preocupare “consens” şi “parteneriat politic” în numele “integrării europene”. În realitate aşa-numita integrare este doar mimată de guvernanţi pentru a obţine noi finanţări din partea SUA şi a Uniunii Europene.

Nu-i de mirare că societatea este cuprinsă de o apatie politică. Poporul nu mai crede nimănui, iar la urne se prezintă tot mai puţini alegători. Aceasta o dovedesc şi încercările eşuate de a alege primarul general de Chişinău; or, obosiţi de promisiunile mincinoase ale Partidului Comuniştilor şi ale liderului lor îmbătrînit, preşedintele Vladimir Voronin, în anul 2005, chişinăuenii de două ori au ignorat scrutinul. Iar în consecinţă funcţia respectivă nelegal, contrar Constituţiei, este ocupată deja timp de circa doi ani de către protejaţi ai partidului de guvernămînt.

Nici în restul Moldovei situaţia nu este mai bună. Renunţând la judeţe în anul 2002 şi revenind la vechea organizare administrativă a ţării în raioane, liderii PCRM afirmau că recurg la aceasta pentru a “apropia puterea de popor”. Însă cei patru ani care au trecut aveau să demonstreze că, în realitate, comuniştilor le trebuiau raioanele pentru ca, majorând numărul de comitete executive (de la 10 judeţene la 31 raionale), să poată atribui funcţiile înmulţite peste noapte activiştilor locali ai partidului de guvernămînt şi rudelor acestora. În consecinţă, în majoritatea absolută a raioanelor, la fel ca şi în multe primării, la putere au venit oameni promovaţi de PCRM — nişte persoane incompetente şi incapabile să gestioneze eficient teritoriile. Ei sînt în stare doar să-şi satisfacă propriile interese şi să execute orbeşte directivele venite din centru. Pretutindeni domneşte corupţia, atitudinea arogantă a cinovnicilor faţă de omul simplu, iar puterea aşa şi nu s-a mai apropiat de popor, ba chiar s-a îndepărtat şi mai mult de oameni.

Partidul Popular Republican consideră că situaţia trebuie schimbată radical. Din primele luni ale activităţii sale (după fondarea PPR în luna mai a anului 2005), formaţiunea s-a concentrat asupra direcţiei politice, care rezidă în protecţia drepturilor cetăţenilor şi revendicarea intereselor lor în conflictele cu instanţele birocratice. În situaţia existentă, când omul simplu, cu problemele şi nevoile sale, este ignorat de propriul său stat, republicanii proclamă drept obiectiv primordial al organelor puterii protecţia drepturilor constituţionale fundamentale ale oamenilor.

Cu care domeniu al administraţiei publice ar veni în contact un cetăţean al Republicii Moldova, el trebuie să aibă siguranţa că oriunde îi va fi garantată respectarea drepturilor sale legitime.

Obiectivul principal, pe care şi-l propun candidaţii din partea PPR la alegerile locale din anul 2007, rezidă în aceea ca primarii, consilierii şi absolut toţi funcţionarii angajaţi în aparatele organelor publice locale să servească intereselor cetăţenilor. Fiecare plătitor de impozite (or, aceasta înseamnă toată populaţia matură a ţării) trebuie să beneficieze de servicii calitative din partea funcţionarilor, căci aceştia există din impozitele achitate de noi toţi — contribuabilii. Doar prin respectarea condiţiei enunţate oamenii vor începe să aibă încredere în organele puterii. Iar acestea, la rândul lor, vor începe să activeze în favoarea întregii societăţi şi nu doar în interesele unei pături puţin numeroase a birocraţilor.

2. Să spunem oamenilor adevărul, să ne bazăm pe opinia poporului.

Puterea locală are obligaţia să soluţioneze problemele fiecărei localităţi şi ale oamenilor care locuiesc acolo. Politicienii trebuie să înceteze să mai minte alegătorii şi să apară în faţa lor cu promisiuni irealizabile. Cetăţenii au dreptul să cunoască adevărul despre situaţia reală în fiecare localitate şi în ţară, în general, şi să nu fie prostiţi cu nişte falsuri răspândite de mijloacele de informare controlate de autorităţi, care ne oferă doar un tablou pozitiv al “succeselor” coaliţiei roş-oranj a lui Voronin (PCRM) — Roşca (Partidul Popular Creştin-Democrat) — Diacov (Partidul Democrat din Moldova).

Aleşii locali trebuie să conştientizeze perfect necesităţile reale ale locuitorilor din satul sau oraşul respectiv şi să ştie exact, ce problemă anume urmează să fie soluţionată în mod prioritar. Partidul Popular Republican consideră inadmisibilă situaţia, când, obţinând mandatul, primarul sau consilierii uită pentru următorii patru ani de doleanţele alegătorilor şi guvernează practic din nume propriu.

În oraşele, unde populaţia va credita candidaţii din partea PPR, va fi implementată practica de organizare a referendumurilor locale privind determinarea celor mai importante probleme pentru întreaga comunitate. Singuri oamenii trebuie să decidă, ce este prioritar pentru ei: spre exemplu, construcţia în centrul orăşelului a unui monument în cinstea unei personalităţi istorice sau utilizarea aceleiaşi sume pentru soluţionarea unei probleme sociale (construcţia unui apeduct, renovarea unei grădiniţe de copii, etc.).

În satele, unde postul de primar va fi deţinut de un candidat PPR sau unde partidul va obţine majoritatea în consiliul local, în fiecare an va fi organizată adunarea generală a sătenilor la care puterea locală nu doar va raporta cetăţenilor despre activitatea realizată, dar va determina în comun cu populaţia, pentru care scopuri urmează a fi utilizate mijloacele bugetului local, ce trebuie construit, de renovat, etc.

Este important ca trăitorii fiecărei localităţi, chiar şi a celei mai mici, să simtă că participă la soluţionarea problemelor comunităţii. Doar atunci în Republica Moldova va începe să se formeze o societate civilă reală, nu doar una imaginară, care există numai în raporturile cu privire la utilizarea grant-urilor externe).

3. Să reducem numărul de funcţionari în raioane, să debirocratizăm autorităţile raionale.

În prezent, aparatele autorităţilor raionale sînt exagerat de mari şi ineficiente. O serie întreagă de structuri ale puterii executive există doar nominal şi, înghiţind resursele bugetare, practic nu răspund de situaţia reală în domeniul de profil (spre exemplu, de situaţia în agricultură sau sistemul educaţional). Cinovnicii inventează tot soiul de bariere birocratice, care strangulează iniţiativa locală şi omoară în oameni dorinţa de a munci spre binele societăţii.

Partidul Popular Republican va stărui asupra reducerii categorice a numărului de funcţionari din aparatul administrativ raional. Partidul consideră că în fiecare raion este suficient să existe câte un preşedinte, un vicepreşedinte şi un număr nu prea numeros de specialişti, capabili să presteze populaţiei servicii reale. De facto, ar trebui să se vorbească despre aparatul preşedintelui raionului şi nu despre aparatul “executivului”, aşa cum se întâmplă în prezent.

Totodată, va fi eliminată acea stare a lucrurilor, în care o persoană pentru orice fel de certificat este nevoită să meargă în raion, cheltuind banii proprii şi pierzând o groază de timp. Va fi implementată practica de prestare a serviciilor publice (juridice, veterinare, fito-sanitare etc.) de către autorităţile raionale în cadrul primăriilor, cu deplasarea funcţionarilor de profil în sate.

4. Să transmitem către primarii atribuţiile de soluţionare a problemelor privind protecţia socială.

Este inadmisibilă situaţia în care, pentru soluţionarea unor probleme de ordin social, un pensionar sau un om invalid de la sat este impus să meargă la centrul raional şi, deseori, să facă acest drum de mai multe ori. Partidul Popular Republican se pronunţă pentru împuternicirea primăriilor cu dreptul de a gestiona direct mijloacele Fondului de susţinere socială a populaţiei şi ale altor fonduri similare.

PPR va insista ca mijloacele financiare şi materiale externe, destinate protecţiei sociale şi eradicării sărăciei, să nu se concentreze la Chişinău şi să fie utilizate de guvern în scopuri de propagandă (aşa cum s-a întîmplat, spre exemplu, cu programul de asigurare gratuită cu ochelari a pensionarilor şi a altor persoane cu vedere slabă, program finanţat din exterior), dar să fie transmise în teritorii proporţional necesităţilor fiecărei primării orăşeneşti sau săteşti.

5. Să relansăm controlul popular.

După cum se menţionează în Programul Politic al PPR, deşi Constituţia stipulează expres că puterea trebuie să aparţină poporului, “în realitate puterea a fost acaparată de o clasă, care s-a format şi s-a consolidat în decursul perioadei de independenţă — clasa birocraţiei naţionale”. Astfel, obiectivul politic principal al Partidului Popular Republican rezidă în înlăturarea acestei clase de la putere prin “crearea unui mecanism de stat, care va fi subordonat intereselor poporului”. Republicanii consideră că realizarea acestui deziderat este posibilă doar prin instaurarea unui control civil asupra birocraţiei.

Oamenii, care au trăit în perioada sovietică, îşi mai amintesc de controlul popular. Chiar dacă controlul popular avea şi o anumită conotaţie propagandistică, încadrându-se în doctrina ideologică din acea perioadă, existenţa lui nu poate fi considerată inoportună. PPR va insista asupra relansării controlului popular, având grijă ca activitatea viitoarelor Comitete ale Controlului Popular să se bazeze, în primul rând, pe iniţiativa civică a societăţii.

Controlul popular va fi organizat pe lângă primării, preturile din Chişinău, instituţiile comunale şi de alt gen, care prestează servicii populaţiei, — adică pretutindeni unde interesele cetăţenilor în mod direct se confruntă cu interesele unui sau altui funcţionar. Un control aparte va fi instaurat asupra proiectelor ce ţin de gazificarea şi telefonizarea teritoriilor, asupra altor proiecte, realizarea cărora, în afară de cheltuieli bugetare, mai presupune şi atragerea unor mijloace financiare din partea populaţiei.

În această activitate PPR va pune accentul principal pe oraşe, bazându-se pe activismul social al pensionarilor şi veteranilor. În opinia partidului, în prezent, această categorie este în mod artificial exclusă din viaţa socială. Însă, manifestând dorinţă şi dispunând de puteri, orice pensionar ar putea avea o contribuţie meritorie la această activitate, graţie cunoştinţelor de care dispune şi al experienţei practice, acumulate pe parcursul vieţii.

Republicanii fac apel către pensionari şi veterani să se implice în relansarea organelor controlului popular, pentru ca ei să nu se simtă marginalizaţi sub aspect social.

6. Să instaurăm ordinea în relaţiile funciare.

Una dintre cele mai stringente probleme ale mediului rural o constituie proasta reglementare a relaţiilor contractuale dintre arendaşi şi proprietarii de terenuri mici. Guvernarea urmează să înceteze vehicularea ideii de “consolidare a terenurilor”, care favorizează jefuirea ţăranilor, şi să facă ordine elementară în acest domeniu.

Contractele de arendă între lideri şi cotaşi trebuie să se afle sub controlul personal al primarului. Anual, în prezenţa primarului, urmează să se organizeze adunări generale ale cotaşilor, la care liderul ar avea obligaţia să prezinte proprietarilor de terenuri oferite în arendă dări de seamă financiare detaliate, indicând ce bani şi pentru ce lucrări au fost cheltuiţi, câtă recoltă a fost adunată, în ce cantităţi, cui şi la ce preţ a fost realizată etc. Cotaşii trebuie să ştie exact, care este situaţia reală în gospodărie, astfel ca să nu rămână loc pentru suspiciuni şi nemulţumiri.

7. Să stimulăm dezvoltarea economiei rurale — baza relansării satului.

De la guvernanţi avem nevoie nu de poveşti propagandistice (asemeni programului prezidenţial de renaştere a “satului moldovenesc”), avem nevoie de promovarea unei politici concrete, orientate spre crearea condiţiilor pentru activitatea economică în mediul rural.

Sectorul agricol necesită suportul statului, inclusiv prin oferirea agricultorilor a unor credite cu dobândă mică, unor vacanţe fiscale, unor facilităţi pentru achiziţionarea tehnicii, motorinei, fertilizanţilor, precum şi elaborarea comenzii de stat pentru asigurarea necesităţilor sectorului bugetar (alimentarea în spitale şi grădiniţe de copii, dejunuri calde pentru elevii claselor primare din şcolile raionale şi cele săteşti).

În opinia PPR, politica agrară promovată de stat trebuie să stimuleze dezvoltarea în sate a unor gospodării polivalente, care ar include atât cultivarea culturilor de câmp şi activitatea sectorului zootehnic, precum şi nişte mini-secţii de prelucrare primară şi păstrare a producţiei agricole.

O direcţie aparte a activităţii viitoarelor autorităţi raionale urmează să devină crearea unei reţele de centre de achiziţie, care vor cumpăra de la ţărani surplusurile de recoltă, precum şi funcţionarea în fiecare oraş a unei pieţe agricole, unde ţăranii vor putea vinde fără intermediari recolta crescută.

Rolul guvernării nu trebuie să se limiteze la “aprinderea flăcării albastre” la gazoductele construite, ci să presupună elaborarea şi realizarea în fiecare sat a unui program complex de asigurare cu apă potabilă, construcţie şi reabilitare a drumurilor, salubrizare şi amenajare. Asigurarea unui aspect plăcut şi îngrijit al satului ţine de datoria tuturor locuitorilor lui. În această activitate vor fi implicate toate categoriile comunităţii locale pentru a educa la fiecare cetăţean sentimentul de mândrie pentru satul natal, pentru propria gospodărie, pentru locurile publice şi cele de agrement. În cadrul acestei activităţi PPR se va călăuzi de prevederile propriului program, care stipulează că “ţara trebuie să înceapă de la grija pentru strada pe care locuieşti”.

8. Să promovăm businessul mic şi mijlociu, să asigurăm un climat investiţional atractiv în raioane, să creăm locuri de muncă.

Activitatea economică în ţară este concentrată în capitală şi câteva centre urbane mari. În anii de guvernare a PCRM această denivelare s-a accentuat şi mai mult. Peste tot în raioane domneşte şomajul, iar populaţia aptă de muncă este nevoită să plece peste hotare.

Partidul Popular Republican este de părere că statul trebuie să acorde o atenţie primordială dezvoltării economiei în regiuni. Investitorii dispuşi să-şi plaseze capitalul în proiectele de afaceri locale au nevoie de un regim fiscal special (simplificat) şi de protecţia garantată a investiţiilor. Ar trebui să se aibă în vedere nu neapărat nişte investiţii mari, imposibile în situaţia actuală, dar oricare investiţii în businessul mic şi cel mijlociu, care ar contribui la crearea noilor locuri de muncă.

Fără a considera patenta drept un panaceu, ce ar garanta depăşirea crizei economice, PPR, oricum, consideră necesar ca, până la stoparea relativă a şomajului în ţară şi lansarea unei creşteri economice, să fie păstrată pentru persoanele fizice patenta drept una din formele de antreprenoriat. Totodată, dreptul de a decide, dacă un businessman concret poate activa în baza patentei sau, spre exemplu, în cadrul unei întreprinderi individuale, urmează să fie transmis de la puterea centrală către administraţia locală din teritorii, această decizie fiind de competenţa autorităţilor raionale.

Noi vom crea o economie de piaţă dezvoltată, nedeformată de birocraţie. Funcţionarea cu succes a acestei economii va deveni posibilă atunci când vor fi lichidate poziţiile monopoliste ale firmelor mari, care corup puterea, şi vor fi create condiţii pentru o concurenţă reală.

9. Să restabilim relaţiile economice cu Rusia.

Ca rezultat al unei politici externe nechibzuite, promovate de către autorităţile centrale, s-au deteriorat brusc relaţiile economice ale Republicii Moldova cu Federaţia Rusă. De pe urma acestei deteriorări a avut de suferit economia moldovenească, iar întreprinderile şi firmele, care-şi exportau produsele în Est, au suportat pierderi esenţiale. Pe parcursul a câţiva ani a fost stopat exportul către Rusia a fructelor şi legumelor noastre, Moldova, de facto, pierzând piaţa vinicolă rusească (chiar dacă vom reuşi să recucerim această piaţă, volumurile de furnizare a producţiei vinicole moldoveneşti, oricum, vor fi net inferioare).

Partidul Popular Republican optează pentru ca puterea locală nou aleasă să exprime interesele populaţiei şi să solicite conducerii ţării restabilirea vechilor relaţii cu Rusia. Aceasta ţine, în primul rând, de relansarea exporturilor fructelor şi legumelor moldoveneşti pe piaţa rusească, ale conservelor şi ale altor produse solicitate tradiţional de către consumatorii din Federaţia Rusă. Totodată, PPR va insista asupra stabilirii unor relaţii economice şi umanitare reciproc avantajoase directe (pe orizontală) între regiunile Moldovei şi Rusiei.

În opinia republicanilor, restabilirea unor relaţii normale cu Federaţia Rusă, Ucraina şi alte ţări din CSI nu poate fi un obstacol pentru dezvoltarea unor relaţii reciproc avantajoase dintre Moldova şi statele Uniunii Europene.

10. Să asigurăm culturii şi educaţiei suportul statului.

În prezent, situaţia învăţământului şcolar în mediul rural se află într-o situaţie derizorie. Corpul de pedagogi îmbătrâneşte, în multe şcolii profesorii ieşiţi deja la pensie încă mai predau paralel câteva obiecte, pe când tinerii absolvenţi ai facultăţilor cu profil pedagogic nu se grăbesc să revină în sate. Autoritatea profesorului în ochii societăţii a cunoscut un regres. În opinia PPR, factorul cu cel mai mare impact negativ asupra acestor procese este salariul mic al pedagogilor.

Pe lângă cererea insistentă către autorităţile centrale să majoreze nivelul de salarizare a personalului şcolilor, republicanii vor căuta posibilităţi suplimentare pentru a ameliora condiţiile de trai şi de activitate ale pedagogilor din contul resurselor locale.

O politică de susţinere concretă va fi promovată de către republicani şi vizavi de lucrătorii din cultură. Acest domeniu se află într-o situaţie dezastruoasă în toate raionale ţării, astfel că nici o “caravană a culturii”, finanţată generos de către partidul de guvernământ în scopuri propagandistice, nu este în stare să redreseze situaţia. PPR va insista să obţină majorarea salariilor lucrătorilor din cultură, ameliorarea condiţiilor de activitate şi de trai ale acestora, precum şi renovarea localurilor caselor de cultură din sate şi dotarea acestora cu echipamentele necesare.

11. Să asigurăm accesibilitatea asistenţei medicale.

În ultimii ani, starea sănătăţii populaţiei se înrăutăţeşte constant. Pe lângă majorarea permanentă a costului poliţei de asigurare medicală obligatorie se reduce numărul instituţiilor sanitare, iar dotarea lor degradează moral şi fizic. Din cauza preţurilor înalte la medicamente şi servicii medicale tot mai mulţi cetăţeni nu beneficiază de asistenţă medicală în volumul necesar. Devin tot mai răspândite maladiile cronice, care provoacă invaliditatea, pierderea capacităţii de muncă şi decesele premature. După implementarea de către PCRM a sistemului de asigurare medicală obligatorie în popor s-a răspîndit o glumă cam sinistră: fără poliţă moldoveanul moare repede, cu poliţa moldoveanul moare încet.

Pentru a crea un sistem de servicii medicale accesibile şi calitative la locul de trai, Partidul Popular Republican consideră oportună consolidarea instituţiei medicului de familie, mai ales în mediul rural. Totodată, în fiecare localitate trebuie să existe un mini-staţionar medical (pentru 3–5 paturi), care să presteze servicii de asistenţă medicală de scurtă durată.

În paralel, este necesar de a implementa practica deplasărilor frecvente a medicilor-specialişti în teritorii (din centrul raional în sate) pentru profilaxie şi diagnosticare (radiografiere, vaccinare, etc.).

Republicanii vor insista să obţină de la autorităţile centrale remunerarea decentă a personalului medical, inclusiv a celui auxiliar.

Pe măsura acumulării unor surse de finanţare suplimentare, vor fi majorate compensaţiile pentru medicamente pensionarilor şi invalizilor de toate gradele, precum şi altor categorii de cetăţeni în dificultate.

Să nu uităm că vizavi de invalizi statul nostru n-a făcut altceva decât să acumuleze noi şi noi datorii. Aceste datorii nu au fost rambursate în volum deplin nici chiar unui număr mic de veterani ai celui de-al doilea război mondial, care mai sunt în viaţă. Dar între timp s-au acumulat şi alte datorii, deja faţă de alţi invalizi — faţă de ostaşii care au luptat în Afganistan, faţă de participanţii la lichidarea avariei de la Cernobîl, faţă de participanţii la războiul fratricid de pe Nistru, faţă de participanţii la alte conflicte armate locale. Toate aceste datorii statul este obligat să le ramburseze în totalitate, indiferent de ce este vorba — achiziţionarea unei proteze, a unui cărucior sau asigurarea tratamentului staţionar la sanatoriu.

12. Să repunem poliţia în serviciul cetăţenilor.

Guvernarea actuală a majorat nejustificat statele organelor de poliţie — a comisariatelor raionale şi ale altor structuri de drept. Însă numărul mare de persoane în uniformă (poliţişti rutieri, patrule, poliţişti de sector) nu a condus la îmbunătăţirea ordinii şi securităţii publice, noi asistând doar la o birocratizare şi mai mare a instituţiilor de forţă şi la o sporire a fărădelegilor poliţieneşti. În urma contactelor cu reprezentanţii poliţiei cetăţenii au parte doar de neplăceri şi stresuri, în loc de ajutor şi garanţii de securitate publică.

Partidul Popular Republican optează pentru reducerea drastică a numărului de comisariate de poliţie. În fond, numărul acestora în ţară nu ar trebui să fie mai mare de şase, adică după numărul regiunilor de dezvoltare economică, anunţate de guvernarea actuală: Nord, Centru, Sud, Chişinău, Găgăuzia şi Transnistria (după soluţionarea conflictului) — ele urmând a fi asigurate cu statele necesare de personal operativ (criminalişti, alţi colaboratori profesionişti) şi dotate cu mijloace de transport, aparataj şi tehnică moderne.

Totodată, în fiecare raion va rămâne câte o secţie nu prea numeroasă de poliţie, care va avea menirea să coordoneze activitatea inspectorilor de sector în scopul prevenirii infracţiunilor în rândul populaţiei.

În acelaşi timp, republicanii vor insista ca mijloacele disponibilizate de pe urma reducerii statelor de personal ale aparatului de poliţie să fie orientate spre majorarea salariilor colaboratorilor poliţiei, ceea ce va crea premise pentru reducerea nivelului de corupţie în cadrul organelor de drept.

13. Să asigurăm descentralizarea reală a puterii.

Necesitatea descentralizării puterii este una dintre priorităţile permanente ale republicanilor moldoveni. Fără o descentralizare reală a puterii democraţia în Republica Moldova va avea, ca şi până în prezent, un caracter pur declarativ.

Partidul Popular Republican de nenumărate ori a afirmat: urmează să fie pus capăt “verticalei dezordinii” instaurate în ultimii ani de către preşedintele Voronin. În teritorii, oamenii urmează să-şi determine de sine stătător necesităţile şi căile de realizare a obiectivelor propuse. Puterea locală trebuie să asigure lucruri simple, dar imperioase, determinante pentru calitatea vieţii: drumuri bune, gaze naturale, energie electrică, servicii de telefonie şi conductă de apă în fiecare casă, siguranţă, curăţenie şi ordine în stradă.

Pentru aceasta autorităţilor locale urmează să li se transmită toate prerogativele juridice şi financiare. Totodată, pârghiile managementului financiar urmează a fi atribuite, în special, primăriilor.

În opinia PPR, impozitul pe profit trebuie trecut la categoria impozitelor locale, pentru a stimula astfel dezvoltarea economică a fiecărei localităţi, iar veniturile de pe urma încasării TVA trebuie să fie împărţite la nivel de legislaţie, pentru ca o treime dintre acestea să rămînă în bugetul raional.

Trebuie să dispară practica defectuoasă de concentrare a mijloacelor la centru, ca mai apoi acestea să fie împărţite de către guvern după bunul său plac, în funcţie de simpatiile politice ale oficialităţilor.

14. Să transmitem mijloacele, provenite din finanţări externe, în competenţa autorităţilor locale.

Potrivit statisticii oficiale, în primul semestru al anului 2006 datoria externă a Republicii Moldova a atins 2 miliarde 140 milioane de dolari SUA, majorându-se în anii de guvernare a PCRM practic de două ori. De menţionat că aceste datorii sunt creditele externe, care trebuie întoarse şi pentru care din buget, adică din contul plătitorilor de impozite, este achitată şi dobînda la ele.

Mai mult ca atât, în ultimii ani Moldova a tot obţinut diferite granturi şi alte finanţări. Spre exemplu, doar pentru a acoperi necesităţile de finanţare ale programului “Eradicarea sărăciei” pe parcursul a cinci ani au fost primite până la 40 milioane de dolari SUA, dar nu se simte nici o reducere a sărăciei.

Unicul domeniu în care se face resimţit un anumit progres este dotarea Armatei Naţionale după modelul occidental. Aceasta are loc atât din contul finanţărilor oferite de SUA şi NATO, dar, spre regret, şi din contul bugetului. Potrivit estimărilor experţilor, doar pentru implementarea Planului Individual de parteneriat cu NATO în următorii doi ani Moldova urmează să cheltuiască din bugetul propriu circa 68 milioane de euro, pe când ostaşii în termen sînt îmbrăcaţi şi încălţaţi extrem de prost, nu beneficiază de o alimentare suficientă şi sunt afectaţi de maladii infecţioase.

În rest, în pofida volumelor mari de finanţare, bunăstarea poporului rămâne a fi la un nivel ruşinos de redus. Se creează impresia, că mijloacele din exterior dispar într-o direcţie necunoscută. În acest context, o îngrijorare deosebită trezeşte informaţia, difuzată la sfârşitul anului 2006, potrivit căreia a fost luată decizia de a aloca Moldovei un ajutor financiar în valoare de 1 miliard 230 milioane de dolari SUA. Republicanii sunt ferm convinşi că, în condiţiile sistemului actual de utilizare a mijloacelor băneşti nu există nici o garanţie că sumele respective nu vor avea aceeaşi soartă ca şi cele anterioare.

Iată de ce PPR pledează pentru ca nu mai puţin de 2/3 din mijloacele provenite din finanţare externă să fie transferate direct în teritorii, proporţional cu numărul populaţiei din fiecare raion şi din fiecare localitate. Republicanii vor convinge reprezentanţii donatorilor externi în existenţa stringentă a acestei necesităţi, demonstrându-le ineficienta mecanismului actual de utilizare a suportului extern.

Modul de utilizare a mijloacelor urmează să fie decis nu în cadrul administraţiei prezidenţiale şi nici în cadrul şedinţelor structurii-fantomă “Consiliul naţional pentru controlul utilizării finanţării externe” convocate de şeful statului. Aceste chestiuni urmează să fie soluţionate în teritorii, adică în raioane şi în primării. Republicanii insistă ca toate deciziile de utilizare a banilor — pentru promovarea în continuare a reformelor, eficientizarea activităţii administraţiei publice, dezvoltarea infrastructurii, reducerea sărăciei sau în alte scopuri — să fie luate nu de cinovnicii angajaţi de către guvernare, ci direct de către aleşii locali din raion sau oraş (sat).

Doar în acest caz impactul tuturor proiectelor realizate cu concursul donatorilor externi — reabilitarea reţelei de drumuri, restabilirea şi construcţia noilor obiective de menire social-culturală, ameliorarea asigurării cu apă potabilă etc. — va fi vizibil pentru cetăţeni în toate colţurile acestei ţări.

15. Să înnoim elita politică în teritorii.

În opinia Partidului Popular Republican, alegerile locale din anul 2007 trebuie să semnifice lansarea procesului de soluţionare a celei mai stringente probleme a elitei politice moldoveneşti — înnoirea componenţei acesteia.

Pe parcursul ultimilor 15 ani, în fiecare raion s-au creat grupuri ale activiştilor politici, care asemeni giruetelor se orientează după “starurile” politice de la Chişinău. Apusul “starului” înseamnă neapărat şi discreditarea “sateliţilor” locali ale acestuia în ochii populaţiei. În fine, raioanele Moldovei s-au pomenit la cheremul activiştilor locali ai PCRM. Pe alocuri aceştia sunt susţinuţi cu multă servilitate de către activiştii PPCD şi PDM, care nu au dorit să de detaşeze de politica trădătoare a liderilor săi.

Iată de ce înnoirea calitativă a elitelor politice regionale este unul dintre obiectivele politice de bază, pe care le urmăreşte PPR la aceste alegeri. Dar acesta va fi doar primul pas. În continuare, bazându-ne pe noii politicieni locali şi cu concursul acestora, vom purcede la cel de-al doilea pas — schimbarea elitei politice în centru după alegerile parlamentare din anul 2009.

Exemplul pozitiv de alegere a Başcanului Găgăuziei în decembrie 2006 demonstrează că acest pas este posibil! PCRM poate fi învins, în pofida persecutării candidaţilor din partea opoziţiei, în ciuda utilizării de către autorităţi a resurselor administrative, poliţieneşti şi financiare. Iar pentru aceasta este important ca persoanele, care vor candida la alegerile locale din anul 2007 sub drapelul PPR, să nu uite principalul: republicanii vin la putere pentru a servi poporul! Pentru a fi alături de popor şi a-i apăra drepturile!

Anume acesta este datoria şi predestinarea lor în calitate de viitori consilieri şi primari.

DIN PARTEA BIROULUI EXECUTIV AL PPR: Scopurile de program “Alături de oameni, apărându-le drepturile” au fost aprobate la şedinţa din 20 ianuarie 2007 a Consiliului Republican al PPR. Acestea constituie platforma de bază a partidului nostru pentru alegerile locale din primăvara acestui an. În afară de aceste teze, pentru fiecare localitate rurală sau oraş, unde avem candidaţi la funcţiile de primari şi consilieri, trebuie să fie elaborată o platformă electorală aparte, care să conţină propuneri concrete, pornind de la specificul localităţii respective. Consiliul Republican a recomandat tuturor filialelor şi organizaţiilor locale (primare) ale partidului să nu includă în cadrul acestor platforme electorale promisiuni imposibil de îndeplinit, ci să se concentreze asupra unor obiective, care por fi realizate pe parcursul următorilor patru ani.

Slogane electorale

Alături de oameni, apărându-le drepturile
Votaţi pentru candidaţii cu sigla CETATEA!