Electorala 2009: Alegeri parlamentare anticipate | Alegeri prezidenţiale | Alegeri parlamentare din 5 aprilie

Găgăuzia 2008 | Electorala 2007 | Găgăuzia 2006 | Electorala 2005 | Electorala 2003 | Partide politice

Alegeri /

Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova. Conform art.111 al Constituţiei Republicii Moldova, UTA Găgăuzia soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural. Pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt garantate toate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova. În Găgăuzia activează organe reprezentative şi executive potrivit legii.

Informaţie generală

Amplasare
Sud-estul Republicii Moldova, la frontiera cu Ucraina (reg. Odessa).

Suprafaţă
1,83 mii km2.

Populaţie
155.646 locuitori (4,6% din numărul total al populaţiei RM, exceptînd populaţia din Transnistria), dintre care 133477 găgăuzi, 12702 moldoveni, 7811 bulgari, 3882 ruşi, 3710 ucraineni (conform datelor recensămîntului din anul 2004).

Religie
Preponderent ortodoxă (93%).

Limbă
Găgăuză, moldovenească şi rusa.

Localităţi
Total — 32; municipii — 1 (Comrat), oraşe — 2 (Ceadîr-Lunga, Vulcăneşti), sate (comune) — 23 (28 localităţi). UTA este structurată administrativ în trei raioane (dolay): Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcăneşti.

Localitatea de reşedinţă
Municipiul Comrat.

Economie
Caracter agroindustrial (cereale, culturi de cîmp, viticultură şi vinificaţie, creşterea animalelor, tutun). Sînt înregistrate peste 5000 de întreprinderi (agricole, prelucrare, textile, confecţii), 14 fabrici de vin, peste 450 de întreprinderi reprezintă micul business. Pe teritoriul UTA este amplasată o Zonă Economică Liberă — “Valcaneş”.

Repere istorico-politice

Finele anilor 80
Concomitent cu mişcările de renaştere naţională lansate pe întreg teritoriul lagărului socialist se manifestă şi în Republica Moldova, în zona de sud populată compact de găgăuzi, mişcări ce promovează ideile autonomiei culturale şi politice (“Gagauz-halkî” (1988), “Birlik” şi Vatan (1989);

1989–1990
Adoptarea Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RM este interpretată de cercurile politice găgăuze ca măsură discriminatorie şi utilizată drept pretext pentru lansarea ideilor separatiste, de creare a unei entităţi independente împreună cu regiunea transnistreană;

27.07.1990
Parlamentul (Sovietul Suprem) Republicii Moldova adoptă o Hotărîre (Nr.202-XII) cu privire la materialele Comisiei Prezidiului Suprem pentru studierea interpelărilor deputaţilor poporului din URSS şi altor adresări în vederea creării autonomiei poporaţiei găgăuze, prin care: se aprobă un aviz cu privire la materialele studiate (avizul conţine aprecieri ce nu sînt recunoscute de reprezentanţii găgăuzilor); se anulează hotărîrile şedinţelor I, II şi III ale congresului extraordinar al reprezentanţilor poporaţiei găgăuze ce ţin de formarea R.A.S.S. Găgăuze şi formarea organelor paralele ale puterii de stat, adoptate la 12 noiembrie 1989, 3 decembrie 1989 şi 22 iulie 1990; se recomandă includerea localităţilor populate compact de găgăuzi şi bulgari într-o localitate administrativ-teritorială comună;

28.08.1990
Guvernul Republicii Moldova hotărăşte (HG nr.285) dizolvarea mişcării populare “Gagauz-halkî”, pentru abatere de la scopurile şi sarcinile statutare, lipsă de respect faţă de cerinţele Constituţiei R.S.S. Moldova, adoptarea de hotărîri ilegale;

Toamna anului 1990
În unele localităţi din sudul republicii au loc alegeri pe care Parlamentul RM (HP nr.326-XII din 26.10.1990) le declară ilegale şi lipsite de efecte juridice. Situaţia este tensionată, conflictele se manifestă tot mai violent;

23.10.1990
Guvernul aprobă hotărîrea (nr.407) “Cu privire la crearea formaţiunilor de voluntari în R.S.S. Moldova”, formaţiunile paramilitare respective se deplasează la sudul republicii, sînt create puncte de baraj şi control;

4.11.1990
Parlamentul adoptă Hotărîrea nr.341-XII cu privire la măsurile de neamînat pentru stabilizarea situaţiei social-politice în R.S.S. Moldova, prin care se condamnă încercările de a soluţiona conflictele politice şi interetnice prin forţă şi se dispune: dizolvarea detaşamentelor de voluntari, muncitoreşti de autoapărare şi a altor formaţiuni similare ilegale; lichidarea punctelor de control, a barajelor şi altor amenajări create de aceste detaşamente în localităţi şi pe drumurile republicii; anularea Hotărîrii Guvernului “Cu privire la crearea formaţiunilor de voluntari”. Prin aceeaşi Hotărîre se instituie Comisia de Conciliere a Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova cu delegarea în ea a reprezentanţilor din partea localităţilor cu populaţie găgăuză compactă şi din partea locuitorilor din Transnistria;

14.11.1990
Prin Hotărîrea Parlamentului (nr.357-XII) cu privire la măsurile de neamînat pentru realizarea concilierii civile în R.S.S. Moldova, Comisia de conciliere este obligată să-şi concentreze activitatea asupra realizării concilierii civile în republică şi se formează o comisie parlamentară, alcătuită din deputaţi reprezentînd toate zonele republicii, pentru perfecţionarea mecanismului de aplicare a Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S. Moldova şi pentru reexaminarea condiţiilor de atestare a cadrelor;

1991–1993
După proclamarea independenţei Republicii Moldova, în situaţia din regiune rămîne încordată, unele măsuri ale autorităţilor centrale (arestarea liderilor locali (S.Topal, M.Kendighelean, I.Burgudji), adoptarea deciziei despre organizarea la 1 decembrie 1991 a referendumului “privind independenţa Găgăuziei”, conflictul transnistrean ş.a.) intensifică manifestările separatiste. În acelaşi timp, eforturile autorităţilor centrale şi activitatea Comisiei de conciliere aduce anumite roade pozitive;

18.03.1993
Parlamentul adoptă Hotărîrea (nr.1355-XII) privind crearea unei comisii parlamentare pentru soluţionarea problemelor din raioanele de est şi din localităţile compact locuite de găgăuzi ale Republicii Moldova, abilitată să ia măsuri pentru ameliorarea situaţiei social-politice din raioanele de est şi din localităţile compact locuite de găgăuzi, să pregătească proiectele actelor legislative privind statutul juridic special al acestor raioane şi localităţi;

13.05.1993
Parlamentul adoptă Hotărîrea (Nr.1421-XII) pentru trecerea scrisului limbii găgăuze la grafia latină, cu aprobarea concomitentă a alfabetului limbii găgăuze pe baza grafiei latine;

29.07.1994
Este adoptată Constituţia Republicii Moldova, art.111 al căreia stabileşte că unor localităţi din sudul Republicii Moldova le pot fi atribuite forme şi condiţii speciale de autonomie după statute speciale adoptate prin legi organice;

23.12.1994
Parlamentul adoptă Legea nr.344-XIII privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) şi Hotărîrea nr.345-XIII pentru punerea în aplicare a respectivei Legi. Adoptarea acestor acte marchează o nouă etapă în afirmarea şi dezvoltarea UTA Găgăuzia, evenimentele din perioada ulterioară desfăşurîndu-se în cadrul unui cîmp legal definit, cu aplicarea principiilor juridice, ale dezvoltării democratice constituţionale;

17.01.1995
Guvernul adoptă Hotărîrea (nr.31) cu privire la măsurile de realizare a Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova “Pentru punerea în aplicare a Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”, prin care: se instituie Comisia mixtă pentru punerea în aplicare a Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei; se pune în sarcina respectivei Comisii să elaboreze şi propună Parlamentului RM un şir de documente (Regulamentul provizoriu privind organizarea şi desfăşurarea referendumului local în unele localităţi din sudul Republicii Moldova; Regulamentul provizoriu privind alegerea Adunării Populare şi a Guvernatorului Găgăuziei); să organizeze referendumul local în unele localităţi din sudul Republicii Moldova, alegerile în Adunarea Populară şi a Guvernatorului Găgăuziei; “se consideră nule” orice hotărîri, decizii, declaraţii ale autorităţilor locale, partidelor, organizaţiilor social-politice şi obşteşti, care sînt incompatibile cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei şi Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 345-XIII din 23 decembrie 1994 pentru punerea în aplicare a Legii;

21.03.1995
Parlamentul adoptă Hotărîrea (nr.406-XIII) privind rezultatele referendumului local în problema includerii unor localităţi din sudul Republicii Moldova în componenţa Găgăuziei (Gagaguz-Yeri) şi fixarea datei alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei, a Guvernatorului Găgăuziei şi referendumului în problema stabilirii centrului administrativ al Găgăuziei. Prin documentul respectiv se ia act de rezultatele referendumului şi se consideră incluse în UTA Găgăuzia ca parte componentă a Republicii Moldova 32 de localităţi. Se stabileşte că alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, a Guvernatorului Găgăuziei şi referendumul în problema stabilirii centrului administrativ al Găgăuziei se fixează pentru data de 28 mai 1995 şi se vor desfăşura în conformitate cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei şi cu regulamentele provizorii aprobate de Guvern.

14.05.1998
Adunarea Populară a Găgăuziei adoptă Regulamentul Găgăuziei, lege locală de bază pe întreg teritoriul UTA;

2001
După victoria în alegerile parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, sînt reanimate discuţiile referitoare la consolidarea statutului juridic al autonomiei. La 10 mai 2001, Parlamentul adoptă Hotărîrea Nr.146-XV pentru crearea Comisiei de elaborare a propunerilor privind ajustarea legislaţiei la prevederile Constituţiei Republicii Moldova în problemele ce ţin de statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. Comisia urma să: efectueze un studiu asupra compatibilităţii legislaţiei cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova în problemele juridice ce ţin de statutul special al Găgăuziei; să înainteze propuneri de corelare şi ajustare a legislaţiei la prevederile Constituţiei Republicii Moldova în problemele ce rezultă din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri); să analizeze cadrul juridic internaţional în problemele de autonomie; să analizeze raporturile dintre autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile din Găgăuzia şi să facă propuneri în vederea unei interacţiuni mai eficiente pentru o mai bună administrare;

25.07.2003
Este adoptată Legea (nr.344-XV) de modificare a Constituţiei Republicii Moldova prin care, art.111 al Legii Supreme este expus în redacţie nouă, statutul juridic al UTA Găgăuzia fiind reglementat distinct.

Alegeri anterioare

Legislaţie şi reglementări relevante

Site-uri relevante

• Legislaţia RM